Reține mai ușor cu harta mentală
Cum a apărut harta mentală
Într-un interviu, Tony Buzan spune că a inventat Mind Map pentru că nu înțelegea ce scrie în notițele pe care și le lua la școală. Fiind notițe scrise cu creion sau cu stilou, i se păreau plictisitoare și nu reținea informația. În plus, obosea repede și nu putea memora lecțiile.
La un moment dat a descoperit că dacă subliniază notițele cu culori poate, în sfârșit, să memoreze. Când a întâlnit-o pe Lorraine Gill, o peisagistă din Australia, aceasta i-a sugerat să introducă imagini și desene în notițe. Tony Buzan s-a speriat puțin că nu știe să deseneze, dar ea a insistat și i-a spus că toată lumea știe să deseneze într-un fel sau altul.
A prins curaj și a început să deseneze, apoi s-a gândit ce i-ar fi de folos dacă se rătăcește prin multitudinea de informații. Prin analogia cu străzile unui oraș a descoperit că are nevoie de … O hartă! Și astfel a luat naștere conceptul de mind mapping, care îți pune la treabă ambele emisfere ale creierului.
Cu energia și entuziasmul său nemărginit, el a ajutat milioane de oameni din întreaga lume să-și structureze gândurile, să-și atingă obiectivele de învățare și să-și dezlănțuie creativitatea.
Multe universități de renume, inclusiv Cambridge, Oxford, Harvard și cea din Beijing cer o astfel de hartă de la studenții care vor să învețe acolo.
Tony Buzan – părintele MindMap
De ce ne ajută Mind Mapping?
În afară de cuvintele pe care le așternem pe hârtie, creierul are nevoie de simboluri care să-l ajute să facă asocieri mai rapid. Cu ajutorul hărții mentale este sporită puterea de concentrare și este stimulată creativitatea.
Principalul avantaj al acestei modalități de învățare este că poate ajuta orice persoană, indiferent de vârstă.
Practic, o hartă mentală este o schemă care conectează totul în jurul subiectului. Organizarea informațiilor și structurarea lor în acest fel, alături de simboluri specifice și culori pe care să le asociem cu un anumit conținut informațional, pot crește performanțele la școală și în viața de zi cu zi.
Să luăm exemplul unei nuvele. În centrul hărții ai o imagine cu TITLUL nuvelei. Din linia principală se ramifică PERSONAJE. Și de aici se ramifică numele personajelor din carte. Ne întoarcem la linia principală și trasăm LOCUL unde se desfășoară nuvela. Poate fi un oraș, un vârf de munte sau o plajă la mare. Mai departe tragem o linie cu VOCABULARUL nuvelei. Și de aici pleacă cuvintele cele mai semnificative din nuvelă. Și așa mai departe.
O hartă mentală se auto organizează. Poți crea o hartă cât vrei de mare. Și frumusețea este că în tot acest timp înveți și memorezi mai ușor.
Elementele unei hărți mentale
Harta mentală are câteva elemente de bază pe care le explic în continuare.
Tema centrală
Harta mentală începe cu cuvântul temei centrale. Tema poate fi un titlu, subiectul de discutat, o problemă de rezolvat, un gând sau o idee. Dacă cuvântul este însoțit și de o imagine atunci cel care citește harta va înțelege și va reține mult mai rapid. Când te gândești la ceva, în creier se creează automat o imagine. Iar dacă cel care citește harta nu are experiență în domeniul ales, când vede imaginea lângă cuvânt va face asocierea și o va memora.
Ca exemplu am ales tema… Harta mentală.
Asocierile
Din tema centrală radiază asocierile. Cele care se ramifică direct din tema centrală se numesc asocieri de primul nivel. Apoi se creează asocieri de al doilea nivel, al treilea nivel și așa mai departe. Creierul gândește prin imaginație și asociere. Când se creează asocierile, se fac conexiuni. Aceste conexiuni sunt esențiale pentru reamintire și gândire.
Asocierile sunt desenate cu linii curbe, creierului îi plac aceste linii curbe. De asemenea, creierul poate înțelege maxim 7 asocieri de prim nivel. Prea multe asocieri creează haos.
Cuvintele cheie
Pe liniile curbe se scrie un cuvânt. Dacă contextul cere 2 cuvinte atunci sunt permise. Harta mentală are rolul de a sumariza informația, iar un cuvânt este mai ușor de reținut.
Proximitatea
Ideal, lungimea unui cuvânt se scrie pe o curbă de aceeași lungime. Dacă curba este mai lungă, apare senzația de deconectare și este greu de urmărit. Curbele de lungimi asemănătoare grupează cuvintele și le evidențiază pe nodul de unde pornesc.
Culori și imagini
Cercetările au arătat că prin utilizarea imaginilor și culorilor, conexiunile se fac mai rapid. Imaginile întăresc semnificația cuvintelor, iar culorile departajează informația.
Utilizarea imaginilor și culorilor în imaginația oamenilor, atunci când învață, îi ajută să-și amintească mai bine informația.
Harta mentală este foarte utilă în procesul de învățare, iar cei care o utilizează frecvent își dezvoltă capacitatea de gândire, de memorare, de creativitate.
În loc de concluzii
Crearea și citirea hărții mentale îi ajută pe elevi în procesul de învățare. Enumăr mai jos beneficiile:
- Îmbunătățește abilitățile de studiu ale copiilor.
- Notițele sunt mai ușor de luat.
- Învățarea devine mai plăcută.
- Lecția este înțeleasă mai ușor.
- Copiii stabilesc în mintea lor legături pe care nu le vor uita niciodată.
- Hărțile mentale sunt ușor de creat și eficiente pentru mintea copiilor.
- Elevii generează idei noi și își vizualizează gândurile.
- Studiul cu ajutorul hărților mentale le îmbunătățește memoria pe termen lung.
- Copiii își vor aminti cu ușurință fapte și cifre.
- Și nu în ultimul rând, elevii vor avea rezultate bune la școală.
La final, te provoc să-ți alegi o temă și să construiești o hartă mentală. Nu uita culorile și imaginile.
Pentru a crea materiale vizuale de tip hartă mentală, te invit să iei parte la proiectul “Biblioteca digitală”, realizat cu sprijinul finanțării obținute în cadrul programului Start ONG, lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow.
Este un instrument de învățare foarte util la clasă! Deși îl știam și l-am folosit, am aflat idei noi citind acest articol.
Vă mulțumesc!
Mulțumim pentru feedback. Ce alte informații ar fi utile în demersul didactic?
Voi folosi harta mentală în lecții și în orice context unde se pretează. Foarte interesant: creierului îi plac liniile curbe.
Sunt studii făcute de neurocercetători care arată că interpretăm subiectiv obiectele și elementele vizuale ascuțite și dure ca amenințări, cu o activitate sporită corespunzătoare în creierul nostru, amigdala – centrul fricii. S-a demonstrat chiar că ținerea în mână unui pahar cu linii dure și margini pronunțate crește tensiunea la cină. Curbele elimină marginea perceptivă și dau o stare de calm.
Mulțumim pentru comentariu.
Mulțumesc!